Proiectul ABOLIȚIONISM

 

Rapoarte științifice anuale

2011


 

RAPORT ŞTIINŢIFIC PE ANUL 2011
Proiectul de cercetare cu titlul
Mişcarea aboliţionistă în cadrul emancipării civile şi politice în România modernă,
cod proiect: PN-II-ID-PCE-2011-3-0655
 



Activităţile desfăşurate de echipa de cercetare în perioada 5 octombrie - 15 decembrie 2011 şi cele care se vor desfăşura în intervalul 16-31 decembrie a.c., sunt cele prevăzute în Planul de realizare a proiectului.

Organizarea activităţii de cercetare

Prima preocupare a fost proiectarea activităţii de cercetare. În acest scop, echipa de cercetare a organizat, la 18 noiembrie 2011, o masă rotundă cu titlul “Dezrobirea ţiganilor ca problemă istoriografică", la care au participat şi alţi cercetători de la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga". În cadrul mesei rotunde, prezentările făcute de cei patru membri ai echipei - Viorel Achim, “Dezrobirea ţiganilor în istoriografie"; Venera Achim, “Izvoarele studierii robiei şi dezrobirii ţiganilor"; Raluca Tomi, “Aboliţionismul românesc şi conexiunile sale internaţionale"; Cătălin Turliuc, “Emanciparea civilă şi politică în România modernă" - au făcut un bilanţ al cercetării de până acum în legătură cu dezrobirea ţiganilor şi emanciparea civilă în principatele române şi apoi România în secolul al XIX-lea şi au încercat o poziţionare a proiectului nostru pe harta cercetării româneşti şi internaţionale în domeniu. Unul dintre scopurile masei rotunde a fost testarea aşteptărilor pe care istoricii modernişti români le au de la o cercetare ca a noastră. La masa rotundă s-a vorbit despre situaţia precară a cercetărilor româneşti cu privire la aboliţionism, singurele contribuţii valabile în domeniu, realizate la nivelul actual al cercetării occidentale fiind cele câteva studii publicate anterior de membrii colectivului.
În cadrul mesei rotunde şi în cadrul a două întâlniri pe care le-a avut echipa de cercetare (9 noiembrie şi 18 noiembrie a.c.) am stabilit care sunt aspectele care vor face obiectul investigaţiei. Am făcut o primă structurare pe capitole a lucrării monografice, care va fi principalul rezultat al proiectului. Structura finală a cărţii va fi însă determinată de rezultatele cercetărilor pe care le vom întreprinde în arhive. Am făcut o repartizare a sarcinilor care revin celor patru membri ai echipei, în funcţie de expertiza de cercetare pe care o are fiecare, de interesele de cercetare ale fiecăruia şi de nevoile proiectului. Fiecare cercetător are de scris câteva capitole şi/sau subcapitole ale monografiei, iar unele părţi vor fi scrise în colaborare de doi autori.
Am stabilit, de asemenea, structura culegerii de documente, cu precizarea tipurilor de documente care intră aici. Culegerea, care va avea câteva sute de pagini, va fi realizată de Viorel Achim, Raluca Tomi şi Venera Achim.
Am făcut o planificare a activităţilor pe cei trei ani, fiecare cercetător ştiind de la început care sunt problemele de care se va ocupa, ce tipuri de materiale utilizează, în ce arhive şi/sau biblioteci din ţară sau din străinătate va lucra, care este rolul lui în realizarea publicaţiilor la care ne-am angajat etc. Desigur, cercetarea noastră este una exploratorie şi suntem deschişi oricărei experienţe de cunoaştere pe care ne-o vor oferi arhivele şi bibliotecile şi, ca atare, nu putem anticipa decât în mare rezultatele la care vom ajunge cu cercetarea noastră, dar am căutat să asigurăm o organizare eficientă a echipei, urmărind criteriul excelenţei şi eficienţei şi căutând să evităm suprapunerile.

Documentarea

Realizarea proiectului presupune o îndelungată muncă de cercetare în arhive şi biblioteci, unde se găsesc materialele care permit reconstituirea mişcării aboliţioniste din principatele române şi conexiunilor acesteia cu realităţile politice, ideologice şi sociale ale ţării, precum şi a condiţionărilor externe ale aboliţionismului românesc. Activitatea de documentare a început din luna octombrie.
Conform planului de cercetare în arhive şi biblioteci pe care l-am făcut de la început, am început cercetarea cu Arhivele Naţionale Istorice Centrale (Bucureşti), unde se găsesc fondurile arhivistice create de instituţiile principatului Ţara Românească şi, după 1859, România. Urmează ca în anul 2012 să începem lucrul şi la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, acolo unde se găsesc fondurile arhivistice ale instituţiilor centrale ale principatului Moldova. Fondurile de arhivă din Bucureşti şi Iaşi, precum şi colecţia de manuscrise a Bibliotecii Academiei Române, sunt esenţiale, pentru că ele conţin cvasitotalitatea documentelor româneşti care ne interesează. La activitatea de documentare în arhive au participat trei dintre membrii echipei de cercetare.
La Arhivele Naţionale Istorice Centrale au lucrat Viorel Achim şi Venera Achim. Raluca Tomi a cercetat un număr de 10 fonduri şi colecţii de manuscrise din Biblioteca Academiei Române şi de la Biblioteca Naţională a României. Munca de cercetare în arhive şi în colecţiile de manuscrise ale bibliotecilor româneşti amintite a presupus parcurgerea inventarelor respectivelor fonduri, detectarea dosarelor care se referă la problemele de interes pentru proiect, selectarea filelor şi studierea lor. Am procedat la copierea documentelor de interes pentru noi, prin fotografiere, scanare sau xeroxare.
Cătălin Turliuc a lucrat în bibliotecile din Iaşi, iar în perioada 10-18 decembrie a.c. efectuează un stagiu de documentare la Londra (Marea Britanie).

Întocmirea bazei de date

Am început organizarea unei baze de date. Ea este gândită ca instrument de lucru, care să servească membrilor echipei de cercetare. În baza de date intră: documente luate din arhive (fotografiate, scanate, xeroxate); articole din presa vremii (copiate); cărţi de epocă (copiate); liste bibliografice pe probleme (de exemplu, bibliografia studiilor privitoare la istoria ţiganilor în România) etc. Materialele sunt aranjate pe dosare.

Valorificarea muncii de până acum

Proiectul este la început, în faza de strângere a materialului documentar, şi ne aşteptăm ca abia către sfârşitul anului 2012 să putem veni cu publicaţii care să valorifice acest material inedit sau puţin cunoscut. La prima întâlnire a echipei de cercetare am făcut un plan cu privire la valorificarea în anul 2012 a unor materiale descoperite în arhive, sub forma unor comunicări şi articole.
Singura activitate care ţine de valorificarea muncii de până acum în cadrul proiectului este o comunicare cu titlul “Instituţionalizarea statisticii - un aspect al modernizării Principatelor Române (1831-1862)", prezentată de Venera Achim în cadrul Sesiunii anuale de comunicări a Institutului de Istorie “Nicolae Iorga", care a avut loc la 6-7 decembrie 2011. Comunicarea s-a referit şi la statisticile robilor ţigani şi ale dezrobiţilor în Ţara Românească şi Moldova în perioada enunţată.

Realizarea paginii de internet

În planul de activitate pentru anul 2011 ne-am propus crearea unei pagini Web. Am optat pentru realizarea unui site al echipei de cercetare care lucrează la acest proiect, pentru a obţine o vizibilitate mai bună. Aici ne vom prezenta activitatea şi sperăm ca pe această cale să stabilim mai uşor contacte cu potenţialii parteneri din ţară şi din străinătate. Adresa site-ului este www.iini-minorities.ro. Site-ul este în curs de organizare şi el va fi făcut public până la sfârşitul anului.

Activitatea desfăşurată în intervalul octombrie-decembrie 2011 de colectivul care lucrează la proiectul cu titlul Mişcarea aboliţionistă în cadrul emancipării civile şi politice în România modernă a decurs conform planificării şi credem că rezultatele obţinute până acum, în primul rând cele de ordin documentar, sunt o premisă a realizării unei cercetări de calitate şi originale, pe un subiect important pentru preocupările actuale ale istoriografiei mondiale.


Bucureşti, 15 decembrie 2011

DIRECTOR PROIECT,
Dr. Viorel Achim