Modernizare socială şi instituţională în Principatele Române, 1831-1859. Coordonatori: Venera Achim şi Viorel Achim.

Bucureşti: Editura Academiei Române, 2016, 236 p. ISBN 978-973-27-2607-5

Munca forţată în Transnistria

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiile despre modernizare, ca proces desfăşurat la scară mondială în ultimele trei secole, constituie una din direcţiile importante ale cercetării istorice contemporane. Dacă ne referim la istoria României şi în particular la principatele române şi la Vechiul Regat, prima modernizare a fost în epoca regulamentară, care acoperă grosso modo intervalul cuprins între introducerea Regulamentelor organice (1 iulie 1831 în Ţara Românească şi 1 ianurie 1832 în Moldova) şi Convenţia de la Paris (7/19 august 1858), care a stabilit un nou statut politic şi administrativ al principatelor. Transformările de ordin instituţional, administrativ, financiar, cultural, dar şi social care s-au petrecut atunci au fost fără precedent şi au făcut posibile marile reforme de după 1859, din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, şi dezvoltările din epoca ulterioară, până la primul război mondial. Începând cu A. D. Xenopol, istoricii români au scos în evidenţă prefacerile produse în epoca regulamentară, crearea unui nou cadru juridic care a favorizat mişcarea de regenerare naţională, lupta între vechi şi nou, apariţia spiritului public la noi etc. Studierea modernizării în epoca regulamentară este esenţială pentru înţelegerea istoriei României în secolul al XIX-lea, dar şi a celei ulterioare.

Cele 15 studii cuprinse în acest volum fie abordează chestiuni conceptuale legate de problema modernizării, cu aplicare la cazul românesc, fie lămuresc unele probleme referitoare la începuturile şi cronologia epocii regulamentare, fie se ocupă de câte un aspect al modernizării în domeniile social şi instituţional. Un grupaj de trei studii este consacrat dezrobirii ţiganilor, una din marile reforme sociale petrecute atunci. Prin tematica lor şi prin noutăţile documentare şi interpretative pe care le aduc, aceste studii reprezintă contribuţii la cunoaşterea epocii de început a modernităţii româneşti.



CUPRINS

Cuvânt înainte, p. 7-12

Foreword, p. 13-19

I. Modernizare şi occidentalizare în Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea

Cătălin TURLIUC, Emancipare, occidentalizare şi transfer normativ la mijlocul secolului al XIX-lea în societatea românească, p. 23-31

Alexandru MAMINA, Dispozitivele sociale ale modernizării: factori interni şi externi, p. 33-36

II. Epoca regulamentară - modernizare politică şi administrativă

Marian STROIA, Periodizarea epocii regulamentare. Puncte de vedere, p. 39-44

Bogdan POPA, Reformator sau cuceritor? Cariera lui Pavel Dmitrievici Kiselev în Rusia şi în Principatele Române, p. 45-57

Daniela BUŞĂ, Percepţia străinilor privind modernizarea regimului politic în Principatele Române, 1830-1850, p. 59-73

Constantin ARDELEANU, Sistemul vamal al Principatelor Române în lumina unor documente britanice inedite (1829-1853), p. 75-95

III. Aspecte ale modernizării sociale şi culturale a Principatelor Române în epoca regulamentară

Silviu VĂCARU, Încercări de protejare a patrimoniului cultural în perioada regulamentară, p. 99-108

Ileana CĂZAN, Între corupţie şi nepăsare. Aspecte edilitare în Bucureşti la început de modernitate, p. 109-115

Ştefan PETRESCU, „Cu lacrimi fierbinţi mă rog…" Despre sărăcie şi alteritate în jalbele din arhiva Eforiei Caselor Făcătoare de Bine din Ţara Românească (1832-1840), p. 117-126

Costin SCURTU, Biserica Ortodoxă Română sub Regulamentele organice, p. 127-135
Alexandrina CUŢUI, Clericii ortodocşi participanţi la evenimentele din 1848 din Principatele Române şi represaliile la care au fost supuşi după înfrângerea revoluţiei, p. 137-146

IV. Mişcarea aboliţionistă şi dezrobirea ţiganilor

Viorel ACHIM, Transformări sociale în cadrul populaţiei ţigăneşti în epoca dezrobirii: sedentarizarea şi legarea de ocupaţia agricolă, p. 149-166

Raluca TOMI, Mişcarea aboliţionistă şi opinia publică din Principatele Române - mijloace de influenţare, p. 167-178

Venera ACHIM, Proprietarii de robi şi dezrobirea, p. 179-191

*
Anton COŞA, Rolul lui Mihail Kogălniceanu în acordarea de drepturi civile şi politice catolicilor din Moldova, p. 193-210

Indice, p. 211-227

Autorii, p. 229-234

Contents, p. 235-236